untitled 2
"La Buzau, noi dam ora exacta. Stiri si opinii non stop"
Miercuri, 19 decembrie 2018, 12:17
SOCIAL  acum 6 ani

Constitutia Romaniei 2013

Ce vor păţi judecătorii şi procurorii care comit abuzuri




Ce vor păţi judecătorii şi procurorii care comit abuzuri
În Constituţia revizuită, autorităţile care vor cauza vătămarea unor persoane vor plăti despăgubirile pe care persoana în cauză le va obţine de la stat. O întrebare pentru parlamentari: ce se întâmplă dacă UE nu va mai exista? Ponta nu este de acord cu interzicerea căsătoriilor „gay”.

Procurorii şi judecători vinovaţi, buni de plată

Miercuri seara, pe finalul lucrărilor Comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei a fost adoptat un articol despre care se poate spune că este revoluţionar. Articolul respectiv conţine două teze, prima existând şi în prezent în legislaţia română: „Persoanele care suferă vătămări din partea unei autorităţi ale statului şi care obţine o decizie reparatorie de la CEDO urmeză să fie despăgubită de stat”. A doua teză reprezintă o noutate absolută în Constituţie: „după despăgubirea persoanei vătămate, statul are drept de regres împotriva autorităţii vinovate de vătămarea persoanei respective”.

Deci despre ce este vorba: dacă într-o procedură judiciară o persoană este vătămată fie din cauza (să zicem) procurorilor, fie din cauza judecătorilor, şi ulterior câştigă la CEDO, statul urmeză să îl despăgubească. Dar după ce respectivul cetăţean este despăgubit, statul urmeză să recupereze valoarea despăgubirii de la procurori sau judecători. Din moment ce o astfel de prevedere este trecută şi în Constituţie se estimează că abuzurile procurorilor, judecătorilor se vor reduce. De asemenea se estimează că nu vor fi promovaţi în funcţii cheie procurori incompetenţi sau judecători slab pregătiţi.

Explicaţiile lui Crin Antonescu

Preşedintele „Constituantei”, senatorul PNL, Crin Antonescu a explicat presei de ce s-a trecut acest articol în proiectul de revizuire a Constituţiei. „Am urmărit ca statul, anumiţi decidenţi să facă uz de acest drept (de regres – n.a.), pentru că dreptul a existat şi până acum, dar nu s-a uzat de el. Formularea este oarecum imperativă, pentru a se îndrepta împotriva celor care sunt vinovaţi. Statul trebuie să despăgubească, prin obligaţiile sale constituţionale interne, dar şi internaţionale, pe cel păgubit, în urma unei sentinţe nedrepte, pe care CEDO o socoteşte nedreaptă, o infirmă. Statul despăgubeşte, dar apoi el trebuie, în această formulă nouă, să se îndrepte în cazul în care vorbim în condiţiile legii de rea-credinţă sau de gravă neglijenţă, deci nu în toate cazurile, împotriva magistratului care se face vinovat şi să-i impute daunele pe care statul din buget le-a plătit”, a declarat Antonescu.

Un articol cu dus-întors

Parlamentarii „constituţionalişti” au introdus în proiectul de revizuire şi un articol care nu doar că este inutil, dar poate crea pe viitor anumite dificultăţi şi cheltuieli inutile României. Este vorba de următorul articol: „România este stat membru al Uniunii Europene”.

Dacă avem în Constituţie acest articol se impun două întrebări pe care probabil parlamentarii nu şi le-au pus. 1. Ce se întâmplă dacă – din motive obiective sau subiective – Uniunea Europeană nu va mai exista? 2. Ce se întâmplă dacă din anumite raţiuni, România vrea să iasă (sunt state care „gândesc” astfel) din Uniunea Europeană?

În ambele situaţii va fi obligatorie revizuirea Constituţiei. Da, chiar pentru un singur articol. Şi aceasta presupune neapărat organizarea unui referendum – care costă ceva bani, dar există şi riscul ca referendumul să nu fie validat. Şi atunci, ce se întâmplă? La această întrebare aşteptăm un răspuns de la parlamentarii „constituţionalişti”.

Amendamente admise

Au drept de de a candida la Camera Deputaţilor, Senat sau Preşedinţia României numai persoane care au minim de 6 luni domiciliul în România)

Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor (Mircea Dolha, Florica Cherecheş, Grigore Crăciunescu – toţi PNL) ; Articolul a trecut cu 15 voturi „pentru” şi 3 abţineri (Petre Roman, Alina Gorghiu şi George Scutaru – toţi PNL). Culmea, premierul Victor Ponta intrat în direct la România TV a declarat că nu este de acord cu acest articol, deşi, toţi parlamentarii PSD din comisie l-au votat.

Mijloacele de comunicare în masă au obligaţia să facă publice acţionariatul şi sursele de finanţare.

Patrimoniul naţional, mobil, imobil şi material, formează element de identitate naţională şi este ocrotit de lege; statul are obligaţia să asigure păstrarea şi conservarea patrimoniului cultural.

Amendamente respinse

dreptul de vot de la 16 ani (Alina Gorghiu – deputat PNL)

scăderea vârstei de acces în Camera Deputaţilor la 18 ani, şi în Senat la 30 de ani (Eugen Nicolicea – deputat UNPR)

majorea vârstei de acces în Camera Deputaţilor la 28 de ani (grup minorităţi naţionale)

introducerea votului obligatoriu (Mihai Răzvan Ungureanu – senator FC)
   
   



Editorial

Editorial: Molima PSD
coruptie psd
Molima PSD

Arhiva stiri

2018
2017
2016
martie (10)
mai (2)
iulie (5)
august (3)
2015
martie (8)
mai (3)
iulie (6)
august (4)
2014
martie (5)
aprilie (11)
mai (21)
iunie (11)
iulie (2)
2013
martie (209)
aprilie (57)
mai (15)
iunie (11)
iulie (27)
august (17)
2012
0000

Evenimente

Noutati

Chestionar

Publicitate

 Spatiu destinat publicitatii!

Curs valutar

Vremea

FaceBook