untitled 2
"La Buzau, noi dam ora exacta. Stiri si opinii non stop"
Marti, 25 septembrie 2018, 07:42
ACTUALITATE  acum 6 ani

Noul Cod de Procedură Civilă 2013 Codul de procedura civila 2013

Noul Cod de Procedură Civilă intră astăzi în vigoare Ce aduce nou




Noul Cod de Procedură Civilă intră astăzi în vigoare  Ce aduce nou
Noul Cod de procedură civilă (Cpc) intră în vigoare de vineri, la aproape patru ani şi jumătate de când proiectul său a fost aprobat de Executiv şi prezentat de Ministerul Justiţiei ca oportunitate pentru accelerarea judecăţilor, simplificarea procedurilor, unificarea jurisprudenţei şi reducerea costurilor proceselor pentru justiţiabili şi pentru stat, dorind a fi un cadru legislativ modern, adaptat aşteptărilor sociale şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public. 

Tot vineri intră în vigoare Legea privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti adoptată de Parlament la 29 ianuarie a.c., precum şi cea de punere în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, (Legea nr 76/2012).

Ministrul justiţiei, Mona Pivniceru, a anunţat că dispoziţiile Codului de procedură civilă şi Legea privind degrevarea instanţelor vor intra în vigoare împreună, la 15 februarie, în urma adoptării de către Guvern a OUG 4/2013, care a stabilit noul termen de aplicare a noului cod.

Iniţial, Guvernul a propus, în proiectul de lege pentru punere în aplicare a Codului de procedură civilă, ca acesta să intre în vigoare la 1 iunie 2012, însă data a fost modificată pentru 1 septembrie 2012, iar ulterior 1 februarie 2013, motivat de necesitatea pregătirii corespunzătoare sub toate aspectele: asigurarea fondurilor necesare, a resurselor umane, a infrastructurii şi asimilarea noilor prevederi de către profesioniştii dreptului.

Noul Cod de procedură civilă, elaborat de Ministerul Justiţiei, a fost aprobat de Guvern în 24 noiembrie 2008 şi a fost adoptat de Parlament prin Legea nr 134/2010 şi potrivit iniţiatorului are peste 1.000 de articole, reprezintă un proiect nou şi nu o modificare a actualului cod, iar activitatea pentru redactarea lui a început încă din 2006.

O serie de prevederi din noul Cod de procedură civilă privind termenul de cunoştinţă, regimul invocării excepţiei de necompetenţă sau recursul în interesul legii, au fost deja puse în aplicare prin Legea micii reforme.

Potrivit comunicărilor MJ din ultimii ani pe tema noul cod şi a legii pentru aplicarea lui, noua reglementare procesual-civilă consacră o serie de instituţii noi, precum procedura privind cererile de valoare redusă, procedura de filtrare a recursurilor, contestaţia privind tergiversarea procesului sau sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Noul cod încurajează părţile să recurgă la mediere, introduce sau modifică unele reguli privind: comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, regimul juridic al excepţiei de necompetenţă, soluţiile pe care le pot pronunţa instanţele învestite cu soluţionarea căilor de atac, recursul în interesul legii, procedura de executare silită etc.

Noile reglementări în materie civilă vor reconfigura competenţa materială a instanţelor judecătoreşti, în scopul asigurării unei împărţiri echitabile a cauzelor, care să conducă la fluidizarea şi accelerarea procedurilor judiciare, precum şi la asigurarea unei practici judiciare unitare pe întreg teritoriul ţării.

De asemenea, se mai urmăreşte şi resistematizarea etapelor procesului civil, revizuirea dispoziţiilor referitoare la căile de atac şi reformarea substanţială a materiei executării silite în scopul asigurării premiselor executării prompte şi efective a titlurilor executorii obţinute în cadrul procesului de fond ori recunoscute de lege.

"Dispoziţiile proiectului noului Cod de Procedură Civilă urmăresc să răspundă unor deziderate actuale, precum accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple şi accesibile şi accelerarea procedurii, inclusiv în faza executării silite. În egală măsură, proiectul urmăreşte să răspundă şi exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgând din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din cele statuate în jurisprudenţa CEDO", susţinea MJ.

Actul normativ are în vedere astfel eliminarea deficienţelor care au condus, în multe cazuri, la hotărâri ale CEDO de condamnare a României, atât pentru soluţii judecătoreşti principial greşite, cât şi pentru prejudicii cauzate de durata excesivă a procedurilor judiciare ori pentru lipsa de previzibilitate rezultată din inconsecvenţa jurisprudenţei naţionale.

Ministerul Justiţiei menţiona că, în ceea ce priveşte procedurile speciale, au fost cuprinse în noul cod reglementări care se regăsesc actualmente în alte acte normative, respectiv procedura punerii sub interdicţie, divorţul, procedura de declarare a morţii şi ordonanţa de plată, precum şi unele proceduri de mare importanţă practică, cum este procedura cauţiunii judiciare.

Potrivit iniţiatorului, au fost introduse, cu titlu de noutate legislativă, trei noi proceduri speciale: evacuarea din imobilele deţinute sau ocupate fără drept, procedura privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii şi procedura cu privire la cererile de valoare redusă.

MJ a subliniat că desele intervenţii legislative asupra codului în vigoare au condus la o aplicare şi interpretare neunitară, lipsită de coerenţă, a legii de procedură civilă, cu repercusiuni asupra duratei şi finalităţii actului de justiţie civilă.

"Nerespectarea cerinţelor procesului echitabil sub aspectul duratei procedurii ori decurgând din neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, a constituit obiectul mai multor cauze la CEDO în care este parte România. Procedurile judiciare s-au dovedit deseori greoaie, formaliste, costisitoare şi de lungă durată. Eficacitatea administrării actului de justiţie constă în mare măsură şi în celeritatea cu care drepturile şi obligaţiile consfinţite prin hotărâri judecătoreşti intră în circuitul civil, asigurându-se, astfel, stabilitatea raporturilor juridice deduse judecăţii. Imperativele accelerării judecării cauzelor şi simplificării formelor procedurale au ghidat, ca şi în cazul legiuitorilor anteriori, şi procesul de elaborare a noului Cod de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.134/2010", menţiona MJ.

Codul de procedură civilă român aplicat până în prezent a fost elaborat în anul 1865, după modelul Codului Cantonului Geneva din 1819 şi al Codului francez de procedură civilă din 1806.

El a fost supus de-a lungul existenţei sale unor frecvente modificări, printre cele mai importante fiind cele din anul 1900, cele trei legi de accelerare a judecăţilor din anii 1925, 1929 şi 1943 sau revizuirile din perioada comunistă (e.g. 1948, 1952-1954, 1985).

Şi după anul 1989, Codul de procedură civilă a fost amendat în numeroase rânduri, fiind de menţionat substanţialele modificări operate în anii 1993 şi 2000, dar şi amendamentele aduse prin recenta Lege 202/2010 - Legea Micii Reforme -, care a urmărit pregătirea implementării noului Cod de procedură civilă.

Pentru implementarea noului cod, Guvernul a adoptat în iunie 2012, un memorandum referitor la suplimentarea bugetului alocat MJ şi a numărului de posturi din cadrul instanţelor, aparatului propriu al ministerului, ÎCCJ şi CSM, precum şi susţinerea în dezvoltarea şi adaptarea infrastructurii instituţiilor implicate în acest proces.

Tot în acest sens, Executivul, în august şi septembrie 2012 (prin Ordonanţa Guvernului 13/2012 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 61/2012), a alocat fonduri pentru finanţarea, în vederea ocupării, a unui număr de 564 posturi vacante din sistem.

La începutul anului trecut, la adoptarea de către Guvern a proiectului de lege privind punerea în aplicare a noului Cod, ministrul Justiţiei de la acea vreme, Cătălin Predoiu, a declarat că, potrivit unei prevederi a acestui proiect, "cererile şi executările silite începute înainte de data punerii în aplicare a noului cod vor continua pe procedura care era în vigoare la momentul începerii acestor cereri", iar cele iniţiate ulterior vor fi soluţionate potrivit noului Cod de Procedură Civilă.

'Noi am optat pentru această regulă de drept tranzitoriu pentru a fi cât mai limpede cu privire la modalitatea de soluţionare a cererilor în curs', a precizat ministrul.

Conform MJ, punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă, lege fundamentală ce reglementează ansamblul raporturilor de drept procesual civil, a implicat o activitate legislativă elaborată, ale cărei principale direcţii au fost: instituirea dispoziţiilor tranzitorii şi de punere în aplicare care să realizeze trecerea de la vechea la noua reglementare; asigurarea compatibilităţii noului Cod de procedură civilă cu celelalte legi în vigoare; corelarea dispoziţiilor noului Cod de procedură civilă.

MJ aprecia că prin acest proiect de lege deosebit de complex se realizează primul pas în direcţia compatibilizării legislaţiei în vigoare cu prevederile noului Cod de procedură civilă, realizându-se inventarul normelor care vor fi abrogate la data intrării sale în vigoare şi propunându-se modificările necesare. Astfel, elaborarea Legii pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă a presupus analizarea întregii legislaţii asupra căreia ar putea avea incidenţă noul Cod, în jur de 300 de acte normative.

Recent, MJ a precizat, în ceea ce priveşte participarea la şedinţa de informare obligatorie cu privire la avantajele medierii, că OUG 4/2013 stabileşte că, în materie civilă, această dispoziţie urmează să intre în vigoare odată cu noul Cod de procedură civilă, adică la 15 februarie 2013.

Ministrul Mona Pivniceru a menţionat, în 30 ianuarie anul acesta, referitor la mediere, că sunt două dispoziţii din legea medierii amendate printr-o ordonanţă ulterioară, ''care au stârnit o surescitare publică''.

Pivniceru a spus că este vorba de dispoziţia în materie de procedură civilă, în sensul că părţii care nu merge la şedinţa de informare recomandată de instanţă i se va anula acţiunea ca inadmisibilă.

''Şi asupra acestei dispoziţii noi am optat, prin ordonanţă de Guvern, prorogarea ei în termen de şase luni până (...) va intra în procedură parlamentară'', a mai spus Pivniceru.

La aplicarea medierii în materie penală, ea a precizat că textul viza recomandarea şedinţei de informare în cazul unor infracţiuni care erau puse în mişcare la plângerea prealabilă sau pentru care exista posibilitatea împăcării părţilor, printre acestea înscriindu-se seducţia, violul, vătămările ş.a.m.d.

''Pentru acest grup de infracţiuni pentru care legea medierii prevedea obligaţia de a se prezenta părţile la şedinţa de informare a fost suspendată, prorogată de la aplicare până la intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, ceea ce înseamnă că şi acest grup de infracţiuni care ar fi avut aptitudinea acum, la 1 februarie, de a fi supuse şedinţei de informare în procedura medierii, vor fi prorogate şi vor intra, şi ele, în dezbatere parlamentară'', a adăugat Pivniceru.

De asemenea, ea a declarat că dispoziţiile din noul cod privind înlăturarea clauzelor abuzive din contractele de adeziune încheiate de bănci au fost prorogate pentru şase luni deoarece nu au avut un studiu de impact.

Editorial

Editorial: Molima PSD
coruptie psd
Molima PSD

Arhiva stiri

2017
2016
martie (10)
mai (2)
iulie (5)
august (3)
2015
martie (8)
mai (3)
iulie (6)
august (4)
2014
martie (5)
aprilie (11)
mai (21)
iunie (11)
iulie (2)
2013
martie (209)
aprilie (57)
mai (15)
iunie (11)
iulie (27)
august (17)
2012
0000

Evenimente

Noutati

Chestionar

Publicitate

 Spatiu destinat publicitatii!

Curs valutar

Vremea

FaceBook