untitled 2
"La Buzau, noi dam ora exacta. Stiri si opinii non stop"
Marti, 25 septembrie 2018, 07:40
STIRI DE BUZAU  acum 4 ani

coruptie buzau

Penalii Buzaului, politicieni care NU AR MAI TREBUIE VOTATI NICIODATA




Penalii Buzaului, politicieni care NU AR MAI TREBUIE VOTATI NICIODATA
Senatorul Victor Mocanu, deputatul Marian Ghiveciu şi primarul Buzăului, Constantin Boşcodeală, toţi de la PSD, precum şi deputatul Titi Holban, de la UNPR, sunt politicienii buzoieni, în activitate, care au intrat în atenţia DNA. Un alt politician buzoian, Gheorghe Coman, a fost cercetat de procurorii anticorupţie anul trecut. El a fost condamnat la închisoare, pedeapsă pe care a şi ispăşit-o şi a părăsit Camera Deputaţilor, în aprilie 2014.

Cea mai mediatizată dintre anchetele DNA care vizează politicieni buzoieni este cea asupra fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Victor Mocanu, în prezent senator al României.

Mocanu a fost trimis în judecată în decembrie 2013 de procurorii DNA, sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice, pentru o serie de contracte ilegale de furnizare echipamente medicale la Maternitatea Buzău, care, la peste doi ani de la inaugurare este tot nefuncţională.

Senatorul Victor Mocanu, judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Dosarul se află pe rolul magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie însă judecarea lui s-a amânat pentru sfârşitul acestei luni, mai exact pentru 28 octombrie. Amânarea a fost decisă pe 29 septembrie 2014, la solicitarea uneia dintre părţi, respectiv SC Medical Finance Projects SRL.

Parlamentarul buzoian este acuzat de procurorii DNA că a comis 17 fapte de abuz în serviciu contra intereselor publice, fiind trimis în judecată alături de reprezentanţii unor societăţi comerciale implicate în afacerea cu aparatură medicală şi de un director din Consiliul Judeţean. Conform procurorilor, prejudiciul este de 565.445,05 lei şi reprezintă valoarea plăţilor efectuate în baza contractelor de cumpărare directă, fără ca bunurile să fie livrate vreodată. Mocanu a contestat în instanţă începerea procesului, însă nu a avut câştig de cauză.

”Se pare că a fost supărător faptul că lucrările s-au terminat la timp, că la recepţia lucrării, organizată pe 1 iunie 2012, cetăţenii au putut vedea un nivel tehnic şi material nemaiîntâlnit în Buzău. Optiunea DNA nu este o surpriză pentru mine. M-am minunat însă de unele chestiuni reţinute de DNA în comunicatul de presă. Într-un fel, sunt satisfăcut că dosarul a fost trimis în instanţă, acolo unde judecătorii vor aprecia în baza legii acţiunile administrative care au dus la ridicarea celei mai moderne maternităţi din România. Am toate argumentele să cred în nevinovăţia mea şi în capacitatea instanţei de a judeca echidistant speţa”, a fost reacţia, exprimată printr-un comunicat de presă, a senatorului Mocanu, la aflarea veştii că a fost trimis în judecată.

Potrivit rechizitoriului DNA, Victor Mocanu în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean a inaugurat în scop publicitar Maternitatea Buzău, în contextul în care unitatea medicală nu avea clădirea finalizată şi nici dotată cu aparatura medicală specifică. Anchetatorii spun că, la momentul finalizării lucrărilor, Maternitatea Buzău avea probleme la reţeaua electrică, lipsind totodată automatizarea la pompele de incendiu.

Conform procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, din 11 iunie 2012, lucrările nu erau finalizate la data respectivă, susţin procurorii. Ulterior, prin procesul verbal din 5 septembrie 2012, comisia de recepţie a constatat "neremedierea deficienţelor stabilite anterior inclusiv a deficienţelor constate privitoare la alimentarea cu energie electrică şi lipsa automatizărilor la pompele de incendiu". Procurorii mai arată în rechizitoriu că "numeroasele deficienţe constatate în documente relevă, fără doar şi poate, faptul că echipamentele medicale au fost închiriate fără intenţia de a fi efectiv folosite în activitatea medicală în perioada imediat următoare ci exclusiv în scopul publicităţii (creării unei aparenţe de inaugurare a maternităţii), iar cele care apar ca fiind cumpărate direct nu au intrat în gestiunea Consiliului Judeţean Buzău, deşi au fost plătite".

Potrivit procurorilor care au instrumentat dosarul, Mocanu a aprobat efectuarea plăţilor în condiţiile în care echipamentele medicale, pe lângă faptul că fuseseră supraevaluate, nici nu fuseseră livrate, iar "contractul de închiriere era lipsit de utilitate, cheltuielile angajate fiind în mod vădit ineficiente din punct de vedere economic".

Deputatul Marian Ghiveciu, anchetat pentru tranzacţii imobiliare suspecte

Deputatul buzoian Marian Ghiveciu, de la PSD, a fost trimis în judecată în decembrie 2011 de procurorii DNA, sub acuzaţia de „instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată“.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa care judecă dosarul, a amânat de trei ori procesul, după ce fie a constatat lipsa procedurii privind modalitatea de citare a martorilor, fie pentru a-i permite expertului desemnat în cauză să facă un supliment de experiză. Următorul termen de judecată este 14 noiembrie 2014.

În acelaşi dosar au mai fost trimşi în judecată Nicolae Costache, fost director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău şi membru în Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - în formă calificată şi Dumitru Borcan, şef al Compartimentului de Cadastru şi Agricultură din cadrul Primăriei comunei Merei – judeţul Buzău şi membru în Comisia Locală Merei pentru aplicarea legilor fondului funciar.

În sarcina acestuia din urmă s-au reţinut infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - în formă calificată şi fals material în înscrisuri oficiale - comisă în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2005-2006, la instigarea lui Ghiveciu, Borcan şi Costache, profitând de funcţiile deţinute şi prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, au contribuit la eliberarea în mod nelegal a două titluri de proprietate pentru terenuri în zone cu potenţial imobiliar, datorită vecinătăţii cu drumul european, în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite să primească acele titluri de proprietate. În acest scop, Borcan a falsificat mai multe înscrisuri oficiale, emise de Primăria Merei şi înregistrate la O.C.P.I. Buzău.

Ulterior, aceste terenuri au fost cumpărate de Marian Ghiveciu de la persoanele care au obţinut titlurile în modalitatea descrisă mai sus. Procurorii DNA susţin că persoanele care deţineau titluri de proprietate pentru terenurile respective, emise anterior în mod legal, au fost prejudiciate cu suma totală de 1.956.010 de lei.

Totodată, avantajul patrimonial realizat în modalitate descrisă mai sus este de 3.247.945 de lei, reprezentând valoarea reală a terenurilor obţinute în baza actelor de proprietate emise nelegal şi cumpărate de Marian Ghiveciu.

Primarul Buzăului, judecat la Tribunalul Dâmboviţa si judecatoria Brasov

Pe 30 mai 2014, primarul municipiului Buzău, Constantin Boşcodeală, a fost trimis în judecată, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, sub acuzaţia de abuz în serviciu, într-un dosar ce vizează trecerea ilegală a unei teren din domeniul public al statului în cel privat.

Curtea de Apel Ploieşti a desemnat Tribunalul Dâmboviţa drept instanţa competentă să se pronunţe pe cererea DNA privind trimiterea în judecată a primarului Buzăului, alături de Viorica Stana şi Nicolae Trandafir, pentru abuz în serviciu în dosarul ce vizează trecerea ilegală a unei suprafeţe de teren de 33 de hectare din domeniul public al statului în cel privat. Asta, după ce DNA Serviciul Teritorial Ploieşti a cerut judecarea cererii la orice altă instanţă decât Tribunalul Buzău.

Magistraţii Tribunalului Dâmboviţa au decis, la jumătatea lunii august 2014, să înceapă judecarea dosarului în care este inculpat primarul Boşcodeală. Astfel, trecut fiind de camera preliminară, cauza urmează să primească un prim termen şi să înceapă judecarea pe fond.

În rechizitoriul întocmit, procurorii DNA au menţionat că, primarul Constantin Octavian Boşcodeală, Viorica Stana şi Trandafir Nicolae, ”prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia fondului funciar, au făcut posibilă trecerea unei suprafeţe de 33 de hectare teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Terenul respectiv se afla în administrarea Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activităţii de cercetare şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operaţiuni”.

Invocând o prevedere din Legea Fondului funciar 18/1991, în calitate de preşedinte al Comisiei municipale de aplicare a legii fondului funciar, primarul Buzăului ar fi solicitat Prefecturii Buzău, mai précis comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, restituirea a 33 de hectare teren care au aparţinut fostului izlaz comunal. În documentele transmise Prefecturii se menţiona că suprafaţa respectivă este în administrarea unei societăţi comerciale, S.C. Seribuz SA Buzău.

În baza documentelor puse la dispoziţie, respectiv a referatului şi a tabelului privind situaţia tarlalelor şi parcelelor aferente suprafeţei de 33 de hectare aparţinând fostului izlaz comunal, prefectul a emis Ordinul nr. 146/24.07.2001.

Procurorii susţin că deşi Ordinul Prefectului se referea la suprafaţa de 33 de hectare aparţinând fostului izlaz, administrată de SC Seribuz SA, Primăria Buzău, prin primarul Boşcodeală, a preluat, în 19 noiembrie 2001, cu avizul Vioricăi Stana, atunci director al Oficiului de Cadastru Buzău, şi al Elenei Ştefan, reprezentant ADS (decedată) o suprafaţă de aceeaşi mărime, însă nu de la firma Seribuz, ci de la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Legumicolă Buzău, reprezentată Nicolae Trandafir, pe un cu totul alt amplasament.

Potrivit DNA, prin punerea în aplicare a ordinului prefectului, s-a urmărit un alt scop decât reconstituirea efectivă a izlazului comunal al municipiului Buzău, respectiv aceea de a obţine o suprafaţă de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apropiere a cartierelor oraşului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori, aşa cum s-a şi întâmplat în realitate, şi nu într-o zonă de la intrarea în municipiu, lângă o cale ferată, unde se aflau, de fapt, terenurile SC Seribuz SA, ce ar fi trebuit predate şi care prezentau un potenţial economic scăzut.

”Procesul verbal a fost semnat de primarul Boşcodeală Constantin Octavian şi de Nicolae Trandafir, la acel moment director al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

În rechizitoriu se mai arată că faptele inculpaţilor au avut ca rezultat prejudicierea statului român cu suma de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 de hectare preluat nelegal, aflat în domeniul public al statului şi exceptat de lege de la reîntregirea izlazului comunal, precum şi prejudicierea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, prin lipsa de folosinţă a suprafeţei respective, estimată de reprezentanţii săi legali la valoarea de 11.528.760 lei.

Pe 4 decembrie 2014, Constantin Boscodeala, a avut un nou termen  in alt proces penal-Gloria Buzau, desfasurat la judecatoria Brasov.

In ,,Dosarul Gloria”, primarul Buzăului, Constantin Boscodeală, este inculpat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, ultimele două termene fiind reprogamate din cauza neprezentării martorilor chemati pentru audiere.  Astfel că magistratii Judecătoriei Brasov, unde este judecat edilul-sef pentru coruptie, au fost nevoiti să stabilească date noi în proces.

Constantin Boscodeală, primarul PSD al Municipiului Buzău, este acuzat de procurorii anticoruptie de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată. Concret, Boscodeală este acuzat că, timp de sase ani, ar fi acordat unor asociatii sportive, printre care si Fotbal Club Gloria Buzău, în mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local si le-ar fi asigurat folosintă gratuită a Complexului Sportiv Gloria Buzău.

Mai precis, ,,în cursul anului 2008, prin încălcarea atributiilor de serviciu pe care le avea în calitate de ordonator principal de credite, inculpatul Boscodeală Constantin Octavian a dispus, în mod nelegal, plata sumei de 1.633.496,32 lei către Asociatia Sportivă Fotbal Club Gloria Buzău (denumită în continuare ) cu titlu de finantare nerambursabilă - din care suma de 279.496,32 lei reprezintă plăti directe efectuate către Regia Autonomă Municipală (R.A.M.) Buzău (unitate din subordinea Consiliului local Buzău, la care Asociatia sportivă avea debite restante). De această sumă de bani  a beneficiat, în mod indirect, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzău (agent economic privat la care primarul era actionar, în calitate de persoană fizică), firma cu care Asociatia sportivă avea încheiat un protocol conform căruia se obligă, contrar legii, să sustină activitatea sportivă a societătii comerciale cu sumele primite de la bugetul local. De asemenea, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzău fusese obligată, prin hotărâre judecătorească, la plata ­de­bitelor restante către R.A.M. Buzău, în solidar cu Asociatia sportivă (suma de 279.496,32 lei mentionată mai sus). în această modalitate, bugetul local al municipiului Buzău a fost prejudiciat cu suma de 1.633.496,32 lei. De asemenea, la data de 19 mai 2006, fără a exista o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Buzău, inculpatul Boscodeală Constantin Octavian a acordat direct, în folosintă gratuită, o parte a Complexului Sportiv Gloria, obiectiv aflat în proprietatea publică a municipiului Buzău, Asocierii în parti­cipatiune formate din Asociatia Sportivă si S.C. Monte Cris S.R.L. Buzău, bugetul local fiind prejudiciat cu suma de 2.675.555,22 lei, reprezentând veniturile nerealizate în perioada 1 ianuarie 2008-31 octombrie 2009. în plus, începând cu anul 2002, când Complexul Sportiv Gloria a intrat în proprietatea publică a municipiului Buzău, primarul Boscodeală Constantin Octavian a asigurat nelegal folosintă gratuită a stadionului de fotbal Asociatiei Sportive Fotbal Club Gloria Buzău si, prin intermediul acesteia, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. In acest mod, bugetul local a fost prejudiciat cu suma de 587.942,55 lei, reprezentând veniturile nerealizate din exploatarea bunului”, se arată în rechizitoriu.

Si consilierii PSD si PNL sunt vizati de ancheta DNA

Prejudiciul total adus bugetului local a fost estimat de procurorii anticoruptie la suma de 4.896.994,09 lei, adică aproape 49 miliarde lei vechi sau peste 1,1 milioane euro. Până la finalizarea cerce­tărilor, Consiliul Local al Municipiului Buzău nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Acesta a fost si motivul pentru care Directia Natională Anticoruptie a deschis un dosar penal, vizati fiind consilierii locali ai Partidului Social Democrat si ai Partidului National Liberal - viceprimarii PSD Fănică Bârlă si Sebastian Radu, consilierii social-democrati Mihai Anica, Alexandru Dunel, Aurel Gubandru, Victor Ionită, Daniel Lambru, Gabriel Mihalascu si Constantin Musceleanu, precum si alesii liberali Constantin Ionescu, Liviu Nicoară si Vasile Olariu - alesi pe 10 iunie 2012 pe listele Uniunii Social Liberale, care au respins proiectul de hotărâre promovat de opozitie prin care se cerea ca administratia municipală să se constituie parte civilă în procesul în care primarul Constantin Boscodeală este trimis în judecată în ,,Dosarul Gloria“.

Cum au fost dusi de nas consilierii PSD si PNL

Disputele legate de desfă­surarea acestui proces au început încă de la sfârtitul lunii septembrie 2013, când consilierii locali ai opozitiei - Partidul Democrat Liberal si Partidului Poporului-Dan Diaconescu - au contestat ­pro­punerea de numire a unui jurist al Primăriei care să reprezinte interesele Consiliului Local Municipal în dosarul penal în care primarul Constantin Boscodeală a fost trimis în judecată. Conform acestora, delegarea juristului Elena-Cristina Coroian în respectiva calitate reprezenta un clar conflict de interese, întrucât aceasta este nevoită să reprezinte interese antagonice cu ale sefului sau direct, primarul Boscodeală, într-un proces în care acesta din urmă are calitatea de inculpat.

Imediat după ce Directia Natională Anticoruptie a făcut public rechizitoriul întocmit pe numele primarului Bosco­deală, acesta a convocat o întrunire informală a consilie­rilor locali, pe parcursul căreia a încercat să le aducă argumente prin care să-si sustină nevinovătia. Pe parcursul acestei întâlniri, atât el, cât si juristul Elena-Cristina Coro­ian, le-au adus la cunostintă că legea le premite să initieze un proiect de hotărâre prin care municipalitatea să se constituie parte civilă în proces, pentru recuperarea prejudiciului în cazul în care primarul va fi găsit vinovat. Ce nu le-au spus, însă, cei doi, a fost faptul că, în conformitate cu prevederile noului cod penal, acest lucru nu este optional, ci obligatoriu.

In conformitate cu legislatia în vigoare, alesii locali răspund penal si material pentru fiecare vot pe care îl dau în sedintele în plen în care ar trebui să reprezinte interesele comunitătii.

Deputatul UNPR Titi Holban, anchetat pentru trafic de influenţă

Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus, în iunie 2014, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de deputatul UNPR Titi Holban, acuzat de trafic de influenţă. Acesta este acuzat de procurori că, în ianuarie 2014, ar fi acceptat promisiunea unui denunţător că, în schimbul sumei de 10.000 de euro, suma pe care ar fi primit-o efectiv, în două tranşe, va interveni pe lângă altă persoană, pentru ca aceasta, la rândul ei, să intervină pe lângă un inspector cu funcţie de conducere la una dintre Direcţiile Regionale Antifraudă, astfel încât o societate administrată de un apropiat al denunţătorului să nu fie sancţionată în urma controlului efectuat de această instituţie.

Parlamentarul buzoian este anchetat în stare de libertate, deoarece solicitarea DNA de încuviinţare a arestării preventive a fost respinsă în plenul Camerei Deputaţilor. "Aveţi încredere că sunt nevinovat, timpul va dovedi că tot ce am spus eu este adevărat, oricare dintre dumneavoastră poate fi în această situaţie. De votul dumneavoastră depind cariera şi soarta mea ca om", a afirmat Holban, în timpul dezbaterii cererii privind încuviinţarea arestării sale preventive.

Titi Holban se află la al doilea mandat în Parlament. El a fost membru PNL până în martie 2014, când s-a mutat la UNPR.

Fostul deputat Gheorghe Coman, închis pentru trafic de influenţă

Un alt politician buzoian, deputatul Gheorghe Coman, de la Partidul Conservator, a fost cercetat de procurorii anticorupţie anul trecut. Şi-a pierdut mandatul de parlamentar după ce a fost condamnat definitiv în aprilie 2014 de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu executare, într-un dosar în care era acuzat de folosirea influenţei de către un om politic pentru a obţine bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Gheorghe Coman a fost prins în flagrant de către procurorii DNA, în timp ce lua mită pentru menţinerea în funcţie a unui şef din Direcţia Sanitar-Veterinară locală din circumscripţia sa. Coman a fugit de la flagrant, fiind prins pe DN1B între Buzău şi Ploieşti.

Pe data de 30 ianuarie 2014 a fost condamnat la un an de închisoare. Decizia a fost confirmată în apel, în data de 28 aprilie 2014. Pe 2 septembrie 2014 a fost eliberat condiţionat din Penitenciarul Focşani, după executarea a două treimi din pedeapsă.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în perioada noiembrie — decembrie 2013, folosindu-se de influenţa conferită de funcţia de conducere deţinută în cadrul formaţiunii politice, inculpatul Coman i-a solicitat unui denunţător — în schimbul menţinerii acestuia în funcţia publică de director executiv adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Buzău (care la nivel politic "ar reveni" PC), diverse servicii, precum şi remiterea unor foloase materiale necuvenite.

"Concret, inculpatul Coman i-a pretins denunţătorului ca, în schimbul menţinerii acestuia în funcţia de director adjunct al DSVSA Buzău, să îl angajeze ca şef al Serviciului Economic şi Administrativ în cadrul instituţiei pe preşedintele executiv al organizaţiei judeţene Buzău a partidului din care face parte inculpatul. De asemenea, a pretins ca denunţătorul să intervină la o echipă de control constituită din angajaţi ai DSVSA Buzău, aflată în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe raza oraşului Nehoiu, judeţul Buzău, astfel încât să favorizeze o societate comercială verificată — administrată de un consilier al aceluiaşi partid", arăta DNA într-un comunicat.

Gheorghe Coman a ajuns deputat de Buzău în 2012, din partea Partidului Poporului – Dan Diaconescu. După alegeri, în cursul primului an de mandat, Coman a trecut la Partidul Conservator.



Editorial

Editorial: Molima PSD
coruptie psd
Molima PSD

Arhiva stiri

2017
2016
martie (10)
mai (2)
iulie (5)
august (3)
2015
martie (8)
mai (3)
iulie (6)
august (4)
2014
martie (5)
aprilie (11)
mai (21)
iunie (11)
iulie (2)
2013
martie (209)
aprilie (57)
mai (15)
iunie (11)
iulie (27)
august (17)
2012
0000

Evenimente

Noutati

Chestionar

Publicitate

 Spatiu destinat publicitatii!

Curs valutar

Vremea

FaceBook