untitled 2
"La Buzau, noi dam ora exacta. Stiri si opinii non stop"
Sambata, 16 decembrie 2017, 09:13
POLITICA  acum 1 an

alegeri parlamentare 2016

Populismul si perspectiva de a recadea in servitute




Populismul si perspectiva de a recadea in servitute
Populismul, adică acea „atitudine social politică, adesea conjuncturală sau demagogică, urmărind câștigarea simpatiei populare” pare să fie mai viu ca oricând în România. Iar acest lucru nu poate decât să îngrijoreze, căci, chiar dacă nu ar fi conjuncturală sau demagogică, o asemenea atitudine social politică este ghidată de câștigarea simpatiei poporului, și nu de rezolvarea problemelor acestuia. Din acest motiv, întotdeauna și inevitabil, populismul „sădește” un rău, cum foarte sugestiv s-a exprimat Cristian Pantazi. Scopul acestui articol este să arate cum sădește populismul în România.

1. Populismul vulgar al celor mai mari partide

Pentru a face mai clară perspectiva din care scriu, este necesar să menționez de la început două lucruri.

Primul este acela că populismul românesc nu este o construcție pe deplin autohtonă, ci mai degrabă este o trăsătură a democrațiilor post-moderne, apărută prin extinderea în plan sociocultural a unor revoluții în științe, produse de teoria relativității sau de psihanaliză. Așa cum binele sau răul a devenit relativ în etică, depinzând de individ, de cultură sau de epoca istorică, tot așa, nu există adevăr, ci variante ale sale, negociabile. Așa cum relativismul etic a scos din cultura occidentală ideea de adevăr general acceptabil în societate, tot așa, psihanaliza a dus la alterarea ideii de culpă și, deci, de responsabilitate, inclusiv responsabilitate politică. În concluzie, populismul contemporan are influențe de la schimbarea paradigmelor epistemologice și nu se poate bănui că populismul românesc face excepție.

Al doilea lucru pe care vreau să-l precizez de la început este acela că definiția populismului este intenționat imprecisă referitor la componenta „simpatie populară”. Aceasta nu înseamnă simpatia întregii populații, sau a majorității populației. Ea înseamnă simpatia unei părți semnificative a populației în raport cu scopul unei atitudini social politice date. Adică în raport cu scopul sădirii. Trebuie de asemenea notat că definiția arată implicit că, rareori, populismul poate fi genuin, adică poate să nu fie conjunctural sau demagogic. Adică, deși sădește un rău, sădirea nu este intenționată.

Având aceste precizări făcute, putem acum trece la analiza referitoare la populismul din România.

"Este incert că măsurile populiste de anul acesta vor produce efecte devastatoare anul viitor. Este mai degrabă probabil că politicienii își vor lua voturile, inclusiv cu ajutorul măsurilor populiste promise, după care vor găsi scuze pentru a întoarce foaia."

Spre deosebire de alte țări, unde accentul populismului este pus pe naționalism sau pe migrație, în România populismul este concentrat pe teme economice și este promovat în mod egal de marile partide. Pe de o parte, sunt recentele inițiative privind creșterea salariilor și a unor cheltuieli sociale, dar și unele reduceri de impozite, toate în dezacord cu cerința de a menține dezechilibrele în limite sustenabile. Pe de altă parte, sunt atacurile defăimătoare asupra sistemului bancar și asupra BNR, legea dării în plată și legea conversiei creditelor la cursuri istorice. Acestea două legi, pe lângă faptul că au fost mai degrabă proiectate să-i ajute pe „băieții deștepți”, decât pe oamenii ajunși în nevoie, alterează drepturile de proprietate și disciplina contractuală.

Există, în mod justificat, temerea că aceste măsuri populiste, odată adoptate, ne vor exploda în față chiar în 2017. Într-adevăr, așa s-ar întâmpla dacă jocul populismului ar fi bine intenționat și ar viza cu adevărat bunăstarea generală. Dar, la noi, jocul populismul este aproape întotdeauna și aproape în întregime demagogic, chiar și atunci când ajunge să fie transpus în legi. Politicienii știu că nu toate legile ce se adoptă vor fi aplicate. În primul rând, unele măsuri sunt, intenționat sau nu, neconstituționale, astfel că vor fi respinse de Curtea Constituțională.

În al doilea rând, există legea bugetului, care poate fi adoptată după campania electorală, astfel că multe dintre măsurile populiste adoptate anterior prin legi pot fi amânate în fiecare an, indefinit. În sfârșit, în unele ocazii, guvernanții pot da vina pe FMI sau pe UE pentru neaplicarea unor măsuri. Dacă totuși vor fi implementate, atunci măsurile populiste vor fi compensate prin tăierea de investiții. Nota bene, în acest ultim caz, populismul este, din nou, demagogic, căci promisiunile privind creșterea bunăstării generale nu se pot realiza fără investiții.

În consecință, este incert că măsurile populiste de anul acesta vor produce efecte devastatoare anul viitor. Este mai degrabă probabil că politicienii își vor lua voturile, inclusiv cu ajutorul măsurilor populiste promise, după care vor găsi scuze pentru a întoarce foaia. În fond, imediat după alegeri, ei în față au ani buni în care nu mai au nevoie de vot. În consecință, pentru o vreme politicienii nu mai au nevoie de câștigarea simpatiei populare, adică nu mai au nevoie să fie populiști. Din acest motiv, formele concrete de populism practicate anul acesta nu vor fi aplicate decât mult mai târziu, probabil în preajma viitoarelor alegeri, când se vor suprapune cu alte măsuri populiste. Exact așa s-a întâmplat anul acesta prin adoptarea Legii 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011. Prin această lege s-a stabilit ca drepturile acordate inițial în 2008 și neplătite încă în urma unor hotărâri judecătorești, să fie plătite eșalonat în următorii 5 ani, chiar și pentru cei care nu au dat în judecată statul pe această temă. S-ar putea însă ca, la un moment dat, bugetul să devină mult prea neîncăpător în raport chiar cu sume relativ mici transportate din trecut.

2. Populismul cinic

Există însă o formă de populism, practicată încă de la început, care chiar a produs și continuă să producă efecte devastatoare. În România, ea este mult mai comună comparativ cu măsurile luate anul acesta, deși este mult mai greu de identificat ca formă de populism și, din acest motiv, nu este discutată din această perspectivă. Este vorba despre amânarea reformelor dureroase, dar strict necesare pentru progresul economic și social.

"Am numit combinația dintre noua clasă politică și noua elita de afaceri Simbioza și am arătat că ea nu este în întregime nici clasa politică nici elita de afaceri (Croitoru, 2015). Ea este, în esență, noua elită de afaceri cu statul."

Clasă politică și birocrația apărute după 1989 s-au angajat în această formă de populism prin aceea că au prezentat amânarea reformelor dureroase ca pe o formă de solidarizare cu cei mulți. Aceasta a fost și continuă să fie o atitudine social politică țintind la câștigarea simpatiei populare, atât conjuncturală, cât și demagogică. A fost conjuncturală pentru că „solidarizarea” apărea doar după ce finanțatorii externi acordau primele tranșe din finanțările care erau condiționate de implementarea de reforme, sau după ce faza expansionistă a economiei pornea și făcea posibilă intrarea de capitaluri. A fost demagogică, pentru că, pe termen lung, amânarea reformelor ducea la sărăcirea populației.

În fapt, amânarea reformelor a fost calea prin care a fost protejată o anumită parte a noii elite de afaceri, care a apărut imediat după 1989, atunci când vechea nomenclatură și sateliții ei au primit afacerile acestei țări în schimbul libertății politice. Am numit combinația dintre noua clasă politică și noua elita de afaceri Simbioza și am arătat că ea nu este în întregime nici clasa politică nici elita de afaceri (Croitoru, 2015). Ea este, în esență, noua elită de afaceri cu statul. Ea se deosebește de elita de afaceri autentică și strict necesară, prin aceea că a fost constituită cu scopul precis de a extrage masiv rente și de a împiedica apariția unei elite de afaceri autentice. Pentru ca acest lucru să se întâmple este strict necesar ca drepturile de proprietate să fie neclare (adică libertatea proprietății să rămână la niveluri scăzute) și să existe corupție (adică libertatea față de corupție să rămână scăzută). Până acum, Simbioza și-a făcut datoria. După 26 de ani, cele două libertăți sunt încă la niveluri foarte joase.

În articole anterioare am analizat implicațiile celor două libertăți și am arătat că nivelurile lor foarte scăzute sunt responsabile pentru (i) deficitul de libertate economică din România în raport cu liberateta politică, ceea ce constituie o presiune permanentă pentru deteriorarea libertăților politice și a democrației; (ii) posibilitatea relativ redusă de dezvoltare a propriilor afaceri și a concurenței economice reale, ceea ce duce la creșterea ponderii celor dependenți de redistribuirea de la bugetul public; (iii) separația de facto incompletă a puterilor statului, ceea ce face ca anumite alianțe politice să apară exact pentru menținerea statu-quo- ului.

În continuare voi arăta că nivelul înalt al corupției și nivelul scăzut al libertății proprietății duc, împreună, la creșterea permisivității față de populism a societății. Mecanismul prin care crește permisivitatea societății față de populism implică pierderea adevărului ca valoare a societății chiar acolo unde adevărurile ar trebui să fie nenegociabile, ca de exemplu în decizii definitive ale justiției sau în științe exacte. În aceste condiții, apariția atitudinilor social-politice demagogice pentru câștigarea simpatiei populare este facilitată în mod suplimentar față de populismul contemporan al democrațiilor post-moderne, care este influențat, așa cum am precizat la început, de paradigmele epistemologice.



Editorial

Editorial: Molima PSD
coruptie psd
Molima PSD

Arhiva stiri

2017
2016
martie (10)
mai (2)
iulie (5)
august (3)
2015
martie (8)
mai (3)
iulie (6)
august (4)
2014
martie (5)
aprilie (11)
mai (21)
iunie (11)
iulie (2)
2013
martie (209)
aprilie (57)
mai (15)
iunie (11)
iulie (27)
august (17)
2012
0000

Evenimente

Noutati

Chestionar

Publicitate

 Spatiu destinat publicitatii!

Curs valutar

Vremea

FaceBook