untitled 2
"La Buzau, noi dam ora exacta. Stiri si opinii non stop"
Luni, 20 august 2018, 03:44
EXTERNE  acum 5 ani

cipru banci impozit depozite banci cipru u e romania pib

TOTUL despre situaţia din Cipru Retricţii fără precedent asupra fluxurilor financiare Cât de departe este România de o criză precum ca cea din Cipru




TOTUL despre situaţia din Cipru  Retricţii fără precedent asupra fluxurilor financiare  Cât de departe este România de o criză precum ca cea din Cipru
Afişând un calm aparent, ciprioţii s-au aşezat joi de dimineaţă la cozi la bănci, pentru a-şi scoate banii. Ei au reuşit să scoată câte 300 de euro fiecare, limita maximă zilnică impusă de autorităţi pentru a preveni retragerile masive de bani din bănci.

Băncile din Cipru au fost redeschise timp de doar şase ore, după aproape două săptămâni în care nu mai lucraseră cu publicul, urmând să îi mai primească pe clienţi abia marţi.

Autorităţile cipriote au mai impus şi alte restricţii fără precedent fluxurilor de capital. Astfel, cei care au bani în băncile din Cipru nu mai au voie să scoată din ţară mai mult de 1.000 de euro cash când pleacă în străinătate, iar tranzacţiile cu cardul în afara ţării au fost limitate la 5.000 de euro de persoană pe lună.

Toate aceste măsuri au fost luate în cadrul planului de salvare a Ciprului şi ar putea fi menţinute active mai multe săptămâni.

Pe scurt, Republica Cipru a încheiat un program de salvare de 10 miliarde euro cu guvernele din zona euro, FMI şi Banca Centrală Europeană, care presupune desfiinţarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua mare bancă din ţară, şi transferarea activelor viabile şi a depozitelor de sub 100.000 euro la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă.

Deponenţii care deţin sume mari în conturile Laiki vor contribui la finanţarea programului de bailout. La Bank of Cyprus, deponenţii cu economii mai mari de 100.000 de euro vor contribui la recapitalizarea instituţiei, în funcţie de sumele necesare. Astfel, ei ar putea înregistra pierderi de circa 40% din sumele peste 100.000 de euro.

Principalele cauze ale crizei din Cipru. Cât de departe este România de o situaţie asemănătoare

Expunerea mare pe titlurile de stat greceşti şi o structură a economiei în care sistemului bancar are o pondere foarte mare, activele din sistemul bancar fiind de aproximativ opt ori mai mari decât PIB-ul au fost principalele motive care au dus la actuala situaţie din Cipru.

De altfel, încă de anul trecut agenţia de evaluare financiară Fitch a atras atenţia asupra surselor de vulnerabilitate în cazul statului cipriot.

Adrian Vasilescu, consilierul gvernatorului BNR, a explicat pentru gândul că în Cipru PIB-ul este realizat în proporţie de 80% din tranzacţii financiare.

În schimb, situaţia din România este total diferită, sistemul bancar fiind unul solid, spune consilierul guvernatorului BNR.

“România este total diferită. Avem un sistem bancar cu solvabilitate cu mult peste plafonul necesar. Băncile sunt bine capitalizate. Nu avem nici un fel de expunere care să creeze pericole”, a arătat Adrian Vasilescu

 Vasilescu spune că PIB-ul României nu are la bază tranzacţii financiare, ci cele mai importante ponderi în PIB le au industria, activităţile agricole, serviciile de comerţ intern, la care se adaugă ritmurile mari de creştere a exporturilor.

“Cifrele exportului sunt încurajatoare. Chiar şi soldul balanţei comerciale - care continuă să fie negativ, importurile costând mai mult decât câştigăm din exporturi - s-a îmbunătăţit considerabil. Dacă, în 2008, deficitul balanţei comerciale era de 19 miliarde de euro, în 2012 a scăzut la 7,3 miliarde de euro. Pentru că exporturile au crescut mai repede decât importurile”, declarat recent Adrian Vasilescu, într-o opinie publicată în Ziarul Financiar.

“Chiar şi în ani de criză, când PIB-ul a fost negativ, structura PIB-ului a fost aceeaşi”, a menţionat consilierul guvernatorului BNR.

Pe de altă parte, cei care deţin în băncile româneşti depozite de peste 100.000 de euro sunt în număr de 12.000, iar majoritatea depozitelor sunt sub 100.000 de euro.

În cazul băncilor cu capital cipriot, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că activele acestora reprezintă doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar toate depozitele de la Marfin România, bancă al cărei acţionar majoritar - Popular Bank of Cyprus va fi lichidat, are depozitele integral garantate.

A doua bancă din Cipru prezentă în România, Bank of Cyprus, deţine 0,7% din totalul activelor la nivelul sectorului bancar românesc.

Ilie Şerbănescu: “ Este o situaţie ce nu poate fi soluţionată decât prin război”

Analistul economic Ilie Şerbănescu spune că depozitele bancare sunt mai mari decât PIB-ul în toate ţările din Uniunea Europeană -  cu excepţia României şi Bulgariei – “inclusiv în ţările ce se dau pionii stabilităţii şi disciplinei financiare, în frunte cu Germania”.

“În Occident depozitele sunt mult mai mari decât PIB-ul, iar creditele sunt mai mari decât depozitele. Este o situaţie ce nu poate fi soluţionată decât prin război”, a declarat pentru gândul Ilie Şerbănescu.

Băsescu garantează că nu va accepta niciodată luarea în România a unor măsuri de genul celor din Cipru

Într-o declaraţie făcută vineri, preşedintele Traian Băsescu a dat garanţii că nu va accepta niciodată luarea în România a unor măsuri de genul celor din Cipru.

“Decizii ca cea din Cipru nu ar fi fost de imaginat acum câţiva ani. Şi, cel puţin în ceea ce mă priveşte, vă garantez că niciodată nu voi fi adeptul unor astfel de măsuri sau nu voi accepta astfel de măsuri în România", a afirmat şeful statului.

El a mai spus că situaţia din Cipru arată că "adesea putem să punem sub semnul întrebării principiile pe care le-am afirmat ani de zile".

Mugur Isărescu, despre programul de salvare a Ciprului: Aproape de soluţia pe care ar fi impus-o economia de piaţă

O părere nuanţată a avut guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Într-o intervenţie la Banca Centrală, Isărescu a apreciat că programul de salvare a Ciprului este aproape de soluţia pe care ar fi impus-o economia de piaţă, considerând că deponenţii cu sume mari într-o bancă cunosc riscurile şi negociază dobânzi mult peste ratele acordate clientelei de retail.

  "Ştiţi că principiul clasic este următorul: când o bancă are probleme, primii care plătesc sunt acţionarii. Şi în România, dacă vreo bancă intră la necazuri, primii care plătesc sunt acţionarii, îşi mănâncă capitalul. Că au lăsat-o să se expună riscant. Acum se extinde responsabilitatea de la proprietari la creditorii mari. Nu o extrapolaţi, pentru că în România toate băncile au o solvabilitate chiar excesivă (...) Dacă cineva ţine câteva milioane pe pasivul unei bănci, nu ţine pentru o dobândă de 0,1%. Consideră că dă credite pe undeva şi lui îi dă 4%, când în lume este zero şi ceva. Şi-a asumat un risc. Îi protejăm pe deponenţii mici", a spus Isărescu.

El a explicat că atunci când un investor ajunge să deţină sume mari în bănci, de ordinul milioanelor de euro, însemnă că şi-a asumat un risc.

"Altminteri, ai şi alte opţiuni, poţi să cumperi titluri de stat, obligaţiuni", a afirmat Isărescu, după ce anterior a menţionat că nu doreşte să dea sfaturi oamenilor bogaţi în privinţa modului în care să-şi plaseze disponibilităţile.

Şeful băncii centrale apreciază că investitorii care şi-au asumat riscurile "pentru a obţine un câştig pe măsură" din depozite de la băncile cipriote ar fi normal să contribuie la acoperirea pierderilor băncii.

Sfaturile economistului-şef al BNR: Populaţia ar trebui să constituie depozite de sub 100.000 de euro

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a afirmat recent că populaţia din România ar trebui să constituie depozite de sub 100.000 euro, iar cei cu lichidităţi de peste 4,2 milioane de euro să le împartă în cele 42 de bănci din România şi să investească diferenţa în piaţa de capital, la bursă sau în fonduri de investiţii.

Întrebat dacă vor apărea efecte în piaţa internă după deciziile luate în Cipru şi dacă populaţia ar trebui să se teamă în legătură cu siguranţa plasamentelor din bănci, Lazea a arătat că există suficiente instituţii de credit în România astfel încât populaţia să-şi constituie depozite de sub 100.000 de euro, plafon care este garantat.

În februarie, depozitele în lei ale populaţiei au ajuns la 75,2 miliarde de lei, în creştere cu 0,6% faţă de aceeaşi lună de anul trecut, în timp ce sumele depozitate de companii au scăzut cu 7,4%. Depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 16,7% comparativ cu februarie 2012.

Şi, în timp ce în Cipru lucrurile se precipitau, marţi, în cadrul şedinţei extraordinare de Consiliu Judeţean Caraş-Severin, preşedintele Consiliului, Sorin Frunzăverde, fiind întrebat despre alocările bugetare, a avut o replică ce a stârnit reacţii. 

El a răspuns că bugetul naţional este mult sub limită şi că "dacă vom plăti salariile şi pensiile să fim fericiţi".

"În acest moment situaţia bugetară naţională este dramatică. Nu ştim de unde vom plăti a doua tranşă pentru FMI în iunie (...) Situaţia este cea care este, adică dacă vom plăti salariile şi pensiile să fim fericiţi", i-a răspuns Frunzăverde unui consilier judeţean.

Premierul Victor Ponta a reacţionat imediat şi l-a contrazis pe preşedintele CJ Caraş-Severin, Sorin FRunzăverde (PNL), afirmând că Guvernul dispune de bani atât pentru salarii şi pensii, cât şi pentru FMI, adăugând însă că poate banii de salarii vor fi tăiaţi chiar la acest consiliu judeţean, unde "oamenii, sau cel puţin şefii, vor să fie la televizor".

Preşedintele Ciprului: Nu ieşim din zona euro


Chiar dacă admite că ţara sa se confruntă cu mari probleme, preşedintele Republicii Cipru, Nicos Anastasiades, a declarat vineri dimineaţă, citat de BBC, că Ciprul nu intenţionează să părăsească zona euro, spunând că a fost evitat riscul de faliment.

Cipru este prima ţară membră a zonei euro în care au fost impuse controale stricte ale fluxurilor de capital, ca parte a planului de salvare.

Ministrul de externe Ioannis Kasoulides a spus că astfel de restricţii - privind retragerile de numerar, transferuri de bani şi mişcarea de numerar în şi din Cipru - ar putea rămâne în vigoare timp de o lună.

Salariile preşedintelui şi miniştrilor din Cipru, reduse cu 25%

Anterior, autorităţile au anunţat că preşedintele Nicos Anastasiades a decis să îşi reducă salariul cu 25 la sută, iar remuneraţiile membrilor Guvernului vor fi reduse cu 20 la sută, pe fondul crizei economice, potrivit AFP.

De asemenea, salariile miniştrilor vor fi diminuate cu 20 la sută. În plus, toţi demnitarii de rang înalt vor renunţa la al 13-lea salariu.

În ce constă planul de salvare de 10 miliarde de euro

Cipru a obţinut un program de salvare de 10 miliarde euro cu guvernele din zona euro, FMI şi Banca Centrală Europeană, care presupune desfiinţarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua mare bancă din ţară, şi transferarea activelor viabile şi a depozitelor de sub 100.000 euro la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă.

Deponenţii care deţin sume mari în conturile Laiki vor contribui la finanţarea programului de bailout. La Bank of Cyprus, deponenţii cu economii mai mari de 100.000 de euro vor contribui la recapitalizarea instituţiei, în funcţie de sumele necesare.

Guvernul din Cipru a limitat începând de joi suma de bani cash cu care se poate ieşi din ţară la 1.000 euro de persoană, iar retrgerile din consturi au fost limitate la 300 de euro pe zi, potrivit variantei finale a restricţiilor impuse asupra circulaţiei capitalului.

Restricţiile au fost introduse pentru a preveni retragerile masive de bani de la băncile din ţară, în urma încheierii acordului de bailout.

Băncile nu au voie să efectueze plăţi non-cash sau transferuri de bani, cu următoarele excepţii: transferuri comerciale; plăţi salariale (după prezentarea documentelor necesare); achitarea taxelor de şcolarizare pentru studenţii ciprioţi din străinătate şi acoperirea cheltuielilor curente ale acestora, însoţite de documente doveditoare; plăţi cu cardul de debit sau de credit, în cuantum de maximum 5.000 euro pe lună.

În cazul plăţilor comerciale, spre exemplu cele efectuate de firme pentru importuri, tranzacţiile mai mici de 5.000 de euro nu sunt restricţionate, cele între 5.001 şi 200.000 de euro trebuie avizate de banca centrală în termen de 24 de ore, iar cele mai mari de 200.000 euro vor fi evaluate de la caz la caz.

Depozitele la termen nu pot fi accesate cu excepţia situaţiei în care titularul doreşte să plătească un credit la aceeaşi bancă.

Acordul iniţial de bailout convenit în urmă cu aproape două săptămâni de Comisia Europeană şi FMI cu Ciprul prevedea ca precondiţie aplicarea unei taxe asupra depozitelor bancare din Cipru, la cote de 6,75% pentru sumele mai mici de 100.000 euro, respectiv 9,9% pentru economiile care depăşesc acest prag. Acordul nu a fost aprobat, însă, de Parlamentul din Cipru.



Editorial

Editorial: Molima PSD
coruptie psd
Molima PSD

Arhiva stiri

2017
2016
martie (10)
mai (2)
iulie (5)
august (3)
2015
martie (8)
mai (3)
iulie (6)
august (4)
2014
martie (5)
aprilie (11)
mai (21)
iunie (11)
iulie (2)
2013
martie (209)
aprilie (57)
mai (15)
iunie (11)
iulie (27)
august (17)
2012
0000

Evenimente

Noutati

Chestionar

Publicitate

 Spatiu destinat publicitatii!

Curs valutar

Vremea

FaceBook